Recenta premieră a Teatrului "Toma Caragiu" din Ploieşti, "Miriam W." este un spectacol puternic şi copleşitor, o îmbinare perfectă dintre text, regie, scenografie şi interpretare actoricească.

Textul, o dramatizare după o proză proprie, i-a adus scriitoarei israeliene Savyon Liebrecht, născută în Germania, Premiul "Dramaturgul anului 2005". Este drama vieţii a două evreice, la zece ani după terminarea celui de-al doilea război mondial.

O femeie revine în casa familiei sale după 20 de ani, pentru a perfecta actele de vânzare. Revederea apartamentului în care a crescut şi întâlnirea cu agentul imobiliar îi trezeşte amintirile. Mama ei şi sora acesteia fuseseră singurele supravieţuitoare ale familiei exterminate de nazişti; prima femeie evocând obsedant morţii, a doua preferând să uite trecutul. Între ele, tatăl, care îşi părăsise iubita pentru a se însura cu sora acesteia, o fiinţă slabă.

Regia spectacolului "Miriam W." diferă de tot ce a pus în scenă Radu Afrim până acum. Spectatorului i se oferă o dramă pură, zguduitoare. Toate intenţiile scriitoarei sunt exacerbate regizoral; modul în care povestea familiei transcende orice apartenenţă religioasă ori etnică o transformă într-una universal valabilă. Profunzimea lui Afrim şi înţelegerea pentru durerile umane parcă abia acum ies total la iveală. Regizorul, care a alex textul, îşi continuă şi în acest spectacol toleranţa (critică) faţă de generaţia a doua, manifestă în toate montările sale anterioare. Cu majoritatea actorilor mai lucrase, dar acum le-a cerut cu totul altceva. Una dintre cele 'tari' elemente regizorale din ”Miriam W.” este concomitenţa a două scene de sex absolute diferite; în dreapta, Avram se luptă să-şi obţină drepturile matrimoniale de la soţia frigidă, în timp ce, în stânga, Şimon şi Miriam îşi zmulg reciproc hainele într-o contorsionare sexuală disperată.

De