Creionarea unui strategii de dezvoltare a judeţului Braşov a scos la iveală brambureala generalizată din instituţiile statului: grave probleme din diferite comunităţi braşovene sunt necunoscute sau mascate de autorităţile publice locale sau de instituţiile deconcentrate.

Astfel, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului (ADDJ) Braşov, Mihai Pascu a precizat că adunarea datelor din teren despre diferite domenii de activitate din judeţ a scos la iveală neconcordanţe importante între datele oficiale, deţinute de administraţia publică locală sau de diferite instituţii deconcentrate ale statului. „Se vorbeşte de ani de zile despre problema romilor din Gârcini, de exemplu. În datele Direcţiei de Statistică în cartierul săcelean figurează 1.400 de romi, însă, în realitate, acolo trăiesc peste 8.000 de persoane. Nu se poate face o strategie coerentă dacă plecăm de la date care nu sunt reale", a precizat Mihai Pascu.

Alte date referitoare la starea „oficială" a judeţului au fost contrazise de cei ce lucrează la Strategia de dezvoltare a judeţului Braşov până în anul 2030, document ce va fi supus votului Consiliului judeţean în luna iulie a acestui an. Astfel, chiar dacă, la nivel declarativ-instituţional, se menţionează că judeţul Braşov are o reţea de transport în comun foarte bine pusă la punct, la ora actuală există comunităţi precum Ungra, Jibert, Dacia etc. care nu au la dispoziţie ca mijloc de transport decât „ocazia".

Mai mult, deşi oficial reţeaua sanitară din judeţ este în documente ca fiind optimă, în realitate, pe raza întregului judeţ nu există nici măcar un cabinet stomatologic care să funcţioneze pe timp de noapte.

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: