Aproape toate statele aflate în dificultate îşi propun tăierea salariilor în spaţiul public, urmată de îngheţarea lor pentru cel puţin un an şi ridicarea vârstei de pensionare.
Impulsul a venit dinspre pieţele financiare, care au mărit costurile asociate împrumuturilor ţărilor cu probleme, însă decizia clubului euro de a crea un fond de ajutor de urgenţă în valoare de 750 de miliarde de euro destinat ţărilor instabile financiar a fost decisivă pentru intrarea acestora în zona de austeritate. În esenţă, criza greacă a contaminat euro, spun pieţele financiare, însă, deocamdată, măsurile de austeritate din restul Europei sunt relativ modeste, comparativ cu cele luate la Atena. Nu doar clubul PIIGS, acronim sub care se ascund Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania, trece la austeritate, ci şi economii care nu semnalizează criza acută, cum ar fi Luxemburgul sau Olanda. Marea Britanie se pregăteşte şi ea de majorări de taxe.
Grecia: cresc birurile, scad salariile
Grecia, modelul actual absolut de criză, a avut de ales între intrarea ţării în incapacitate de plată, cu efecte greu de măsurat, şi declanşarea unui sever şi nepopular program de austeritate. Sub presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), autorităţile de la Atena au luat măsuri de tăiere a salariilor şi pensiilor şi au declanşat o ofensivă împotriva evaziunii fiscale, considerată sport naţional.
În faţa crizei profunde a finanţelor ţării, guvernul condus de George Papandreou a fost nevoit să combine drastice reduceri de salarii şi pensii cu majorări de taxe, aşa-numitul tratament mixt în vizuinea doctorului FMI. Pentru a beneficia de cele 110 miliarde de euro promise de UE şi FMI şi pentru a-şi face ordine în finanţele publice, Grecia va mări taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 21% până la 23% şi va creşte cu 10% accizele pe alcool, tutun şi carburanţi.
Programu