Patru ţări africane vor un alt partaj al apelor fluviului. Egiptul atacă dur iniţiativa. Tensiunile între Egipt, cel mai mare beneficiar al debitului Nilului, şi celelalte ţări riverane au atins cote îngrijorătoare. Mărul discordiei e apa fluviului.
În urmă cu câteva zile, reprezentanţii Etiopiei, Rwandei, Tanzaniei şi Ugandei au semnat un document menit să echilibreze înpărţirea debitului Nilului.
Egiptul şi Sudanul au refuzat din start invitaţia de a participa la negocierile premergătoare, boicotând din răsputeri finalizarea acordului. Curând, semnatarelor li se va alătura şi Kenya. Deşi au absentat de la întâlnirea de la Entebbe (Uganda), Burundi şi R.D. Congo se vor alătura cel mai probabil iniţiativei.
Disputa dintre India şi Bangladesh pentru o insulă, rezolvată de încălzirea globală
VIDEO Violenţe în Bangkok: 35 de morţi, între care un militar şi generalul protestatar împuşcat în timpul unui interviu
VIDEO-UPDATE- Thailanda: 5 oameni ucişi, 50 răniţi - "Cămăşile Roşii" s-au predat
Documentul stipulează înfiinţarea unei comisii ce va aproba toate viitoarele proiecte (irigaţii, canale şi baraje) construite de-a lungul celor 6.700 de kilometri ai Nilului şi va avea drept de veto asupra oricărei infrastructuri vizând fluviul (potrivit vechiului tratat, acest drept revenea exclusiv Egiptului). Sediul noii structuri va fi la Addis-Abeba, capitala Etiopiei. Astfel, Iniţiativa Bazinului Nilului (IBN), finanţată de Banca Mondială, instituţie care a şi supervizat negocierile, va deveni Comisia Bazinului Nilului.
Egiptul şi Sudanul consideră că au „drepturi istorice" asupra Nilului, fiind, de altfel, şi principalele beneficiare ale vechiului tratat de partaj, din 1959. Ministrul egiptean al Apelor, Mohammed Allam, a declarat că ţara sa „îşi rezervă dreptul de a lua toate măsurile" pentru a împiedica i
