Prietenos, tandru şi plin de viaţă, Labrador Retrieverul a devenit unul dintre cei mai populari câini din Statele Unite.

Potrivit site-ului animale.ro, această rasă „sportivă“ de talie mare a fost utilizată în trecut pentru vânarea şi recuperarea păsărilor şi, abia recent, exemplarele ei au devenit cunoscute ca şi câini de companie. Retrieverul este extrem de apreciat datorită uşurinţei cu care poate fi dresat şi inteligenţei.

Istoric şi descriere

Labrador Retrieverul îşi are originile în Newfoundland şi nu din Labrador, aşa cum îi sugerează numele, deşi ambele regiuni sunt localizate în estul Canadei. Este posibil ca această confuzie geografică să fi condus la denumirea rasei. Iniţial, Labrador Retrieverii nu au fost utilizaţi ca şi câini de companie, ci au fost crescuţi, în mod exclusiv, pentru a fi folosiţi la vânătoare, o sarcină pentru care ei posedau calităţi superioare. Labrador Retrieverul a fost, în mod oficial, acceptat în English Kennel Club în 1903 şi în American Kennel Club în 1917. Există două tipuri de Labrador, englezesc şi american. Rasa englezească provine din Anglia, din fondul britanic al rasei. Aspectul lor exterior este diferit, fiind masivi şi butucănoşi. Rasa americană provine din fondul american de Labradori, fiind mai înalţi şi mai uscăţivi.

Labrador Retrieverul e un câine de talie medie, puternic, bine legat, mai mult lung decât înalt, care posedă o conformaţie echilibrată, atletică, şi simţuri bine dezvoltate, aspecte ce-i permit să-şi îndeplinească îndatoririle de câine de vânătoare recuperator, precum şi de membru al familiei. Labrador Retrieverul are capul lat şi nasul proeminent, gâtul este musculos şi puternic, iar ochii sunt castanii sau căprui, cu o expresie inteligentă. Urechile de dimensiuni medii sunt pendulante. Membrele sale prezintă o structură osoasă bine definită, terminându-se cu labe