Aproximativ un milion de români au hepatită cronică B, iar tot atâţia hepatită C, potrivit datelor prezentate de specialişti cu ocazia Zilei Mondiale a Hepatitei, sărbătorită anual pe 19 mai, marcată ieri la Bucureşti prin evenimentul „Hepatita C – Abordare regională şi locală“.

România este a patra ţară din Europa în clasamentul deceselor cauzate de afecţiunile hepatice, potrivit medicului Şerban Rădulescu.

„Discutăm despre o boală pentru care estimările nu sunt deloc încurajatoare. Mai mult, lipsa unui vaccin este un factor important în creşterea numărului de infectări cu virusul hepatitei C. Studiile evidenţiază faptul că, în toate ţările supuse analizei, incidenţa infecţiei cu virusul hepatitei C este cea mai ridicată în grupul de vârstă 30 – 44 de ani, cel mai productiv grup din punct de vedere economic“, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel în cadrul conferinţei „Hepatita C – Abordare regională şi locală“.

În România, tratamentul pentru hepatita cronică B sau C este compensat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar pentru a intra în schema de tratament, pacienţii sunt incluşi pe liste de aşteptare, pe baza dosarului medical.

„Accesul la tratament pentru hepatita cronică B sau C s-a îmbunătăţit în ultimii ani. Spre exemplu, prin comparaţie 2008 - 2009, s-a trecut de la o durată maximă a aşteptării de doi - trei ani (2008) la maximum 12 luni în 2009. Acest lucru a fost posibil printr-o fluidizare transparentă a prelucrării dosarelor la Comisia CNAS, fapt care a dus la o creştere importantă a numărului pacienţilor trataţi în 2009 - cu 2.433 pentru hepatita cronică C şi cu 655 pentru hepatita cronică B. Mai mult, pentru hepatita cronică C vă pot spune că pentru prima dată de la iniţierea tratamentului antiviral lista de aşteptare s-a redus cu peste 20%“, a declarat dr. Oliviu Pascu.

Studiul „Hepatita C - incidenţă şi conştient