„O Constituţie proastă frânează economia”
O temă foarte importantă – intrată, însă, din cauza noii conjuncturi economice, într-un con de umbră –, o reprezintă modificarea Constituţiei, una dintre modificările esenţiale propuse, care a făcut şi obiectul referendumului din 22 noiembrie 2009, vizează renunţarea la Parlamentul bicameral şi trecerea la Parlament unicameral. V-aş ruga să clarificaţi două aspecte : 1. De ce nu se justifică actuala formă de bicameralism – asimetric doar de jure, atâta timp cât şi senatorii, şi deputaţii sunt aleşi prin acelaşi sistem de vot, direct de către cetăţeni, reprezintă aceeaşi populaţie şi au un mandat comun de patru ani? 2. S-ar plia mai bine unicameralismul decât bicameralismul pe actualul tip de democraţie, pe forma de guvernământ, pe structura unitară a statului?
Criza economică nu este un motiv pentru a pune în umbră aceste discuţii, din contră este un motiv pentru a arăta încă o dată că modificarea Constituţiei se impune. Timp de 20 de ani, statul român a fost construit pe un tipar prost, ceea ce înseamnă că trebuie refăcut. În concepţia liberală se spune de multă vreme că sursa principală a dezvoltării unui stat este chiar cadrul constituţional al acelui stat – care este un element economic ce poate să împiedice sau să favorizeze dezvoltarea unui stat. O bună Constituţie, construită pe baze liberale, cu respectarea principiilor libertăţii, este în măsură să stimuleze economia. O Constituţie proastă, în care libertatea este îngrădită sau în care statul este supradimensionat, frânează economia. Deci, dezbaterea modificărilor care se impun a fi aduse Constituţiei este mai actuală ca oricând.
Revin la întrebările dumneavoastră, legate de Parlament. Cum bine aţi observat, după cum sunt croite cele două Camere ale Parlamentului, nu există nicio diferenţiere funcţională clară între ele. Bicameralismul este j
