Istoria dacilor şi a romanilor se uneşte în judeţul Hunedoara sub o unică denumire: Sarmisegetusa. Drumul anevoios până la fosta capitală a Daciei din Munţii Orăştiei este răsplătit cu un eşantion de "reality history"

Sarmisegetusa. Sub acest nume, cu inflexiuni care evocă incantaţii de magie neagră, turiştii descoperă în judeţul Hunedoara un derutant numitor comun al două popoare antice care înainte de a se contopi în creuzetul formării unei noi civilizaţii, s-au măcelărit în două războaie. Pentru că, Sarmisegetusa înseamnă în judeţul Hunedoara atât ruinele fostei capitale a Daciei preromane, cât şi cele ale unui oraş roman, cu forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice şi particulare specifice.

Sarmisegetusa dacică

Sarmisegetusa Regia este numele capitalei Daciei preromane, în fapt un complex de sanctuare, situat în Munţii Orăştiei, la altitudinea de 1200 m, în care se remarcă Sanctuarul Mare Rotund şi “Soarele de andezit”. Cei mai mulţi arheologi afirmă că oraşul a fost ridicat in secolele III-II înainte de Hristos, pe când alţii cred că ar fi mai vechi cu cel puţin 600 de ani. Poate că unul dintre motive este asemănarea de neînchipuit dintre planurile Sanctuarului Mare Rotund şi a celebrului ansamblu preistoric de la Stonehenge. Drumul nu este generos pentru cei ce doresc să ajungă la ruinele fostei cetăţi dacice. Dacă de la Orăştie la Costeşti există asfalt, mai departe puţini se încumetă să meargă cu maşina pe cei 20 de km de drum forestier. Orăştia poate fi considerat punctul de plecare pentru cetăţile Dacice: Sarmisegetuza Regia, Cetatea din Costeşti (la 18 km de Orăştie), Pereţii din piatră ai cetăţii Blidaru (la 4 km de Orăştie).

Sarmisegetusa romană

La circa 40 de km de Munţii Orăştiei, în comuna Sarmisegetusa, în partea de sud-vest a depresiunii Hateg, se afla ruinele celeilalte cetăţi cu