Nicolas Sarkozy prezidează joi, 20 mai, la Paris "manşa" a doua a unei conferinţe consacrate reducerii deficitelor. Sub presiunea insistentă a Bruxelles-ului şi în plină criză a monedei unice europene, marja de manevră a preşedintelui francez este limitată. Analiză de Vasile Damian.

Nicolas Sarkozy prezidează joi, 20 mai, la Paris "manşa" a doua a unei conferinţe consacrate reducerii deficitelor. Sub presiunea insistentă a Bruxelles-ului şi în plină criză a monedei unice europene, marja de manevră a preşedintelui francez este limitată. Analiză de Vasile Damian (audio).

Reuniunea de joi va fi precedată de o intervenţie a lui Nicolas Sarkozy, axată pe "strategia sa economică". Bazat pe ipoteza că deficitele publice franceze vor fi reduse la 3% din PIB în 2013, contra opt procente prevăzute în 2011, exerciţiul prezidenţial se aseamănă însă pentru mulţi observatori cu o misiune imposibilă.

La prima rundă de discuţii din ianuarie, şeful statului francez promisese pentru a doua reuniune - cea de joi deci - un "plan de acţiuni complet, pentru a combate deficitele".

Între timp, însă, lucrurile s-au precipitat : criza grecească şi panica ulterioară de pe pieţele financiare i-au obligat pe guvernanţii de la Paris să accelereze mersul reformelor.

A fost anunţată astfel o îngheţare pe trei ani de zile a cheltuielilor de stat, o revizuire a ajutoarelor sociale şi o diminuare a aşa-ziselor nişe fiscale.

O ortodoxie bugetară, care - speră Guvernul - va aduce în trei ani 95 de miliarde de euro. Comisia Europeană e însă de părere că scenariul francez, care se bazează pe o creştere economică importantă este exagerat de optimist.

În aceste condiţii, noua reuniune de joi, de la Palatul Elysée ar putea insista mai mult pe contribuţiile la efortul de reducere a deficitelor, pe care-l fac sectoarele sănătăţii şi colectivităţile locale. Vasile Damian,