- Diverse - nr. 553 / 20 Mai, 2010 Uneori, pentru a da vina pe cineva, e de-ajuns sa deschizi televizorul. Motive de enervare si suparare sunt atat de multe, incat nici nu mai are importanta de unde vine raul. Daca dupa 20 de ani de asteptare nu ne-am pierdut, de tot, speranta in mai bine, inseamna ca suntem un popor optimist, care transmite, din generatie in generatie, stafeta asteptarii. Ca e bine... ca e rau... sa judece altii. Eu nu fac altceva decat sa privesc, de pe margine, la punerea in scena a unei piese absurde, pana si in cele mai intime detalii. Faptul ca stam pe o punga de gaz metan si cumparam, pe bani grei, de la rusi alt gaz, ca sa-l arda cei care cu nerusinare au pus la portile intreprinderilor pancarte cu "Proprietate privata" si "Fotografiatul interzis", chiar daca nu au adus in tara asta nici macar un cui sau o roaba de nisip. Pe vremea cand parintii nostri rabdau de foame, indurau privatiunile si erau slugi la un stat ce le promitea un "viitor stralucit", acesti "investitori strategici" veneau in Romania doar in excursie. Nici in cele mai frumoase vise nu credeau ca vor cumpara fabrici si combinate romanesti la pret de 1 dolar sau mai putin. Acum asmut cainii si bodigarzii pe tine daca te apropii. Ca sa faci o fotografie cu "proprietatea" iti trebuie curaj si antrenament. Avem petrol, poate nu indeajuns, dar avem; avem paduri si lemn, de dam si la altii, dar sicriele saracilor sunt din carton; avem carbune, dar nu mai avem mineri, pentru ca mult mai convenabil e sa-l aducem din Polonia; avem o tara eminamente agrara, dar mancam produse din import; avem multe sperante, dar se gaseste cineva sa ne convinga de contrariu. La orizontul celor 10 ani din acest mileniu, poporul roman e in pericol sa se topeasca! Daca s-au topit marile combinate, fabrici, flote navale, aeriene, feroviare etc., ce mai conteaza un popor? In aceste zile, cand marele conduc