Consideraţi vinovaţi pentru şomajul ridicat şi scăderile salariale de pe piaţa liberă a muncii, imigranţii au ajuns să fie trataţi în foarte multe state afectate de recesiune ca ţapi ispăşitori. Spre ei sunt îndreptate multe dintre manifestările violente de stradă ale populaţiei, nemulţumite de măsurile de austeritate impuse de politicieni. Aderenţa pe care o are la populaţie curentul de opinie antiimigraţionist e confirmată şi de cotele de popularitate în creştere ale unor formaţiuni politice catalogate ca fiind de extremă dreaptă.

Marea Britanie, „epicentrul” curentului european antiimigraţionism

Până în prezent, din grupul ţărilor comunitare, Marea Britanie s-a făcut remarcată prin măsurile restrictive de acces pe piaţa muncii, manifestările violente îndreptate împotriva imigranţilor, dar şi prin planurile de măsuri anti-imigraţie extrem de dure, promovate de o bună parte a clasei politice. Sociologii care au studiat motivele acestui curent de opinie antiimigraţionist existent în Marea Britanie spun că e o chestiune explicabilă, atâta vreme cât, potrivit ultimelor statistici care aveau în centru evoluţia pieţei muncii, peste 70% din locurile de muncă înfiinţate de Guvernul laburist, în ultimii ani, în Marea Britanie, au fost ocupate de imigranţi.

Astfel, conform unui studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în primii zece ani de guvernare laburistă, numărul locurilor de muncă a crescut în Marea Britanie cu circa două milioane. Însă aproximativ 1,5 milioane dintre acestea au fost ocupate de străini. Un procent apropiat există în Statele Unite, unde 58% din noile locuri de muncă au fost ocupate de muncitori imigranţi. În Franţa, de exemplu, această proporţie este mult mai mică, fiind estimată la aproximativ 20%.

Potrivit aceluiaşi studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economi