„Toate aceste alimente care vin din import - semipreparate, fast-food, peşte oceanic, conserve, pui cu hormoni - sunt pline de conservanţi şi coloranţi. Aceştia sunt mari eliberatori de histamine şi pot provoca reacţii alergice, chiar dacă nu au neapărat la bază un mecanism de tip alergic", a explicat medicul Ion Bradu Iamandescu, şeful secţiei de Alergologie de la Spitalul Colentina din Bucureşti.

Nu doar schimbarea obiceiurilor de dietă a dus la apariţia alergiilor alimentare, ci şi scăderea numărului de femei care îşi alăptează copiii, precum şi expunerea tot mai intensă la mediul poluant. „Copiii care cresc în medii poluate şi cei care nu sunt alăptaţi sufficient au o imunitate mai proastă şi sunt mai predispuşi la alergii", a subliniat medicul Ion Iamandescu. În topul ţărilor cu cei mai mulţi alergici se află SUA, Germania, Italia şi Norvegia, unde aproape 20% din populaţie suferă de intoleranţe alimentare la cel puţin un aliment. Urmează apoi Franţa şi Marea Britanie (14%), precum şi Spania, Islanda (11%).

În România, nu există statistici privind numărul alergicilor la mâncare, dar medicii apreciază că numărul acestora a crescut în ultimii trei-patru ani. „În gărzi, avem cel puţin 2-3 pacienţi care vin cu o astfel de problemă. Unii ajung chiar într-o stare foarte gravă, cu pleoapele, mâinile şi buzele umflate. Le administrăm tratament de urgenţă, cu hidrocrtizon şi adrenalină, deoarece este important să nu ajungă la edem glotic, situaţie care le-ar putea provoca moartea", explică medicul Sonia Bădulici, alergolog la Spitalul Colentina, adăugând că cei mai mulţi pacienţi cu alergii la mâncare sunt depsitaţi în gărzi, şi nu la medicul de familie sau la specialist. La noi în ţară, sunt de patru ori mai puţin alergologi decât în Ungaria şi de zece ori mai puţini decât în Franţa. Cele mai multe alergii alimentare debutează în copilărie, dar există şi