Germania i-a luat ieri prin surprindere pe partenerii din UE, interzicând, pe termen indefinit, practicile speculative de tip „short selling” (vânzare în lipsă a unor titluri) cu obligaţiuni guvernamentale.

Berlinul a spus că interdicţia, aplicată tranzacţiilor de pe piaţa internă, vine ca urmare a „extraordinarei volatilităţi a obligaţiunilor guvernamentale din Zona Euro”. Tranzacţiile masive de tip „short selling” pun în pericol stabilitatea sistemului financiar, au adăugat oficialii germani, citaţi de Reuters.

Războiul unilateral deschis de Germania cu speculatorii a avut, ieri, două efecte. Pe de o parte, bursele europene au înregistrat scăderi substanţiale, iar euro a căzut la un nou minim al ultimilor 4 ani, în raportul cu dolarul, înainte de a se aprecia uşor.

Unii analişti sunt îngrijoraţi că decizia Berlinului e o încercare de a ţine pieţele sub control, înainte de o nouă mişcare negativă în criza euro, spre exemplu, o restructurare a datoriei Greciei. Pe de altă parte, aliaţii europeni ai Berlinului, în frunte cu Franţa, şi-au exprimat un vizibil dezacord. Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a subliniat că Franţa nu a fost consultată şi că nu intenţionează să impună măsuri asemănătoare.

Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru piaţă internă şi servicii financiare, francezul Michel Barnier, a subliniat că este important ca statele UE să acţioneze coordonat.

Merkel: euro este în pericol

Este un moment complicat pentru coaliţia germană condusă de Angela Merkel, care încearcă să răspundă opoziţiei publice interne faţă de pachetul financiar pus la dispoziţie de Berlin pentru susţinerea Zonei Euro. Guvernul încearcă acum să obţină sprijin european pentru reglementarea pieţelor financiare, dar şi să convingă statele membre UE să îşi ţină sub control cheltuielile excesive