Guvernul atenţiona, săptămâna trecută, ministerele de resort că se impun măsuri drastice de combatere a evaziunii fiscale, în paralel cu reducerea cheltuielilor bugetare. Practica din domeniul instituţiilor de control care au abilităţi în domeniul combaterii evaziunii demonstrează însă că, indiferent de cuantumul amenzilor date şi de constatările făcute, instanţa are ultimul cuvânt. Pentru că un procent de peste 80% din amenzi sunt contestate, iar statul nu îşi poate încasa banii decât după ani de procese, dacă are câştig de cauză. E un fenomen cu care se confruntă şi Direcţia Regională pentru Acccize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, la care contestaţiile măsurilor de control sunt la ordinea zilei, ajungându-se efectiv la “împrumutarea” agenţilor economici care parcurg toate etapele procesuale posibile înainte să dea vreun leu la stat.

Bani virtuali

Banii pe care, teoretic, instituţiile cu abilităţi de control în domeniul fiscal îi aduc la stat, prin amenzi şi constatări, există, de cele mai multe ori, doar la un nivel scriptic. Pentru că în realitate, o bună parte din aceste amenzi şi constatări nu ajung să fie încasate niciodată la buget, întrucât “titularii” contestă în instanţă controalele, procedura sau actele de încheiere a controalelor şi se înscriu într-un adevărat maraton judiciar, trecând cu recursurile prin trei-patru instanţe. Legea este făcută într-o asemenea manieră, încât încurajează agenţii economici sancţionaţi să apeleze la instanţă, pentru că în acest fel nu dau, pe moment, niciun ban la buget.

Una dintre instituţiile din vestul ţării care se confruntă cu o accentuare a acestui fenomen este şi Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, a cărei conducere vorbeşte despre o creştere galopantă a numărului litigiilor de acest gen. “Sunt tot mai mulţi cei care contestă controalele, amenzile sau