Administratorii care nu vor cere insolvenţa în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă, conform legii în vigoare, vor răspunde în solidar pentru plata datoriilor restante la buget ale companiilor în cauză, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind evaziunea.

"De ce să răspundă administratorul de firmă pentru insolvenţă? Cine va mai avea chef să fie administrator, în condiţiile acestea? Trebuie să fii lovit în cap ca să faci asta!", a declarat agenţiei Mediafax Romulus Dascălu, preşedintele asociaţiei Garant, din care fac parte majoritatea jucătorilor din piaţa de băuturi spirtoase.

El crede că o astfel de prevedere va duce la scăderea activităţii economice. "Foarte multe firme îşi vor muta afacerile din România către alte ţări", a afirmat Dascălu.

O ţară de insolvenţi

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a arătat că ideea ca administratorii să răspundă în solidar pentru plata datoriilor restante la buget ale companiilor în cauză a fost luată în calcul la iniţial la elaborarea legislaţiei insolvenţei, dar s-a renunţat la ea.

"Vom ajunge o ţară de insolvenţi. Se pune, de asemenea, problema dacă o firmă care are de recuperat de la stat un miliard de lei şi are datorii la stat de 800 de milioane de lei este în insolvenţă. Pentru a elimina astfel de cazuri trebuie introduse criterii clare şi termene ferme, legate de momentul în care este considerat că a apărut starea de insolvenţă sau de nivelul datoriilor versus cel al creanţelor", a spus Pârvan.

Alexandru Ambrozie, partener în cadrul casei de avocatură Popovici, Niţu şi Asociaţii, crede că instituirea necircumstanţiată a răspunderii solidare a administratorilor care nu au cerut deschiderea procedurii insolvenţei este o măsură extremă, care nu va aduce beneficii semnificative statului, dar în schi