Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, marcată pe 19 mai, nu este o zi de sărbătoare. Chiar dacă, în ultimul an, timpul de aşteptare pe listele de primire a tratamentului cu Interferon s-a scurtat de la 2 ani la 12 luni, Marinela Debu, preşedinta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din Români (APAH-Ro) a declarat că există încă oameni care nu ştiu că au această boală, oameni care nu au acces la tratament gratuit sau oameni care sunt marginalizaţi pentru că au această boală. „Cumulat, noi avem 9% din populaţie cu hepatită B sau C. La nivel oficial, aceste cifre nu sunt recunoscute, astfel că nu este creat un program naţional pentru această boală, deja o problemă de sănătate publică”, a spus, ieri, Marinela Debu.

Hepatita C rămâne cea mai periculoasă

Potrivit Georgetei Negoiţă, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), în ultimii ani se observă o uşoară scădere a numărului celor depistaţi cu virusurile hepatice la Braşov. „În perioada 2005-2009 hepatita A a cunoscut o uşoară scădere. Totuşi, aceasta este cea mai uşoară formă de hepatită, pentru că este vindecabilă. În ceea ce priveşte hepatita B, şi cazurile acestea cunosc o diminuare, de la 45 de cazuri noi depistate în 2005, la 12 depistate în 2009. În cazul hepatitei C, cazurile cunoscute sunt mai puţine, însă sunt şi mai grave. Nu există vaccin pentru C, iar 80% dintre cazuri se cronicizează. Din estimări, circa 600.000 de români nu ştiu că au acest virus şi doar o parte dintre cei care ştiu beneficiază de tratament”, a declarat, ieri, Georgeta Negoiţă.

Potrivit unui studiu naţional, prezentat marţi, în România ar fi 2 milioane de persoane infectate cu virusul hepatic B sau C. „Virusul C este rareori diagnosticat, pentru că în boală nu se manifestă şi simptome. Pacientul ajunge la medic când are ciroză, iar tratamentul în acest caz este contraindicat”, a precizat