Data-limită de 20 mai, promisă de conducerea Camerei Deputaţilor pentru adoptarea Legii Lustraţiei, a fost respectată ca urmare a demersurilor făcute în acest sens de societatea civilă şi mass-media. Astfel, Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, Legea Lustraţiei, cu 203 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 12 abţineri.

Un deziderat devenit realitate

Camera Deputaţilor, for decizional după adoptarea de către Senat, şi-a dat, miercuri, acordul pentru ca Legea Lustraţiei să devină funcţională şi aplicabilă. Practic, potrivit acestui act normativ, se limitează temporar accesul la anumite funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. Acestea nu pot candida şi nu pot fi numite pe o perioadă de cinci ani consecutiv de la intrarea în vigoare a legii pentru demnităţi şi funcţii publice.

Cum era de aşteptat, dezbaterile Legii Lustraţiei nu au fost deloc liniştite, în plenul Camerei decizionale. Deşi şi-au dat un acord formal pentru promovarea legii, o parte din reprezentanţii P.N.L. şi P.D.-L. s-au acuzat de blocarea legii, fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogan Olteanu, reproşându-i-se că a ţinut legea la sertar, în urma presiunilor făcute în acest sens de către P.S.D.

“Societatea nu se va schimba şi nici nu va fi mai bună, dacă lustraţia nu va fi percepută ca şi o autopenitenţă pentru că, în esenţă, toţi vor găsi ca pozitive acţiunile lor din trecut până la Revoluţie”, a spus şi deputatul P.N.L. Eugen Nicolăescu, unul dintre autorii proiectului, care a menţionat şi că rolul legii este să desăvârşească ceea ce s-a început prin Proclamaţia de la Timişoara.

Deputatul P.D.-L. Mircea Toader a afirmat, la dezbateri, că legea, deşi tardivă, e o “reparaţie morală pentru cei care au suferit şi şi-au dat viaţa”.

Mierc