- Comentariu - nr. 553 / 20 Mai, 2010 In zilele noastre, tot mai putini copii se joaca de-a hotii si vardistii, nu doar pentru ca aparatura electronica a aluat locul jocurilor copilariei unor generatii, ci si pentru ca ei nu mai gasesc nicio bucurie in a se ascunde doar dupa blocuri. Era si este un joc care dezvolta abilitati de orientare in mediu, de atentie si concentrare, de luare a unor decizii in fractiuni de secunda. Toate acestea ar fi trebuit sa le manifeste, banuiesc, un politist, nu pot preciza daca era comunitar sau politist sadea, deoarece individul respectiv era imbracat in civil si nu avea nimic care sa-l identifice. Ceea s-a intamplat ne-a confirmat, daca mai era necesar, ca mai mereu hotii o iau inaintea vardistilor. Asadar, la o ora de varf in transportul in comun, ora de aglomeratie, calatori multi intr-un autobuz de pe traseul liniei de transport nr. 20, din municipiul Targu-Mures. De la o statie la alta, calatorii se imputineaza, asa ca sunt tot mai multe locuri libere pe scaune. La un moment dat, un tanar se indreapta inspre un "calator" mai tuciuriu si-l apostrofeaza de ce fura. Stupoare pe fetele tuturor. Impricinatul, in varsta de vreo 40-45 de ani, raspunde ca el nu fura, dar tanarul continua sa-l acuze ca este un hot de buzunare care isi face veacul prin autobuzele de calatori. Mai mult, o intreaba pe calatoarea asezata pe scaunul din fata celui care era pana atunci presupus hot, daca a simtit mana individului in sacosa sa. Femeia ii raspunde ca nu ii lipseste nimic si n-a simtit nimic. Dialogurile contradictorii continua, dupa care, la un moment dat, tanarul scoate din rucsacul ce-l purta la spate un telefon mobil si zice "Sefu', am prins un hot in autobuz, va rog trimiteti o masina la statia Fortuna", dupa care cere soferului de autobuz ca in statie sa nu deschida usile pana nu ajunge "echipajul". In sfarsit, autobuzul opreste in sta