Ce a propus şi, mai ales, la ce nu s-a gândit Guvernul pentru a combate evaziunea fiscală.

Ai prea mulţi bani şi nu-i declari la graniţă? Mergi la închisoare! Ai prea multe ţigări şi prea multă băutură? Mergi la închisoare! Ai cont la bancă? Fiscul ştie soldul! Ai de luat TVA îna-poi? Europa zice da, România zice nu! Dacă Guvernul va aprobă săptămâna viitoare proiectul de ordonanţă care conţine toate aceste lucruri, România va avea cea mai dură legislaţie fiscală din Uniunea Europeană. Mai multe astfel de valuri de măsuri, de fiecare dată mai dure, au încercat să rezolve problema evaziunii în România. Totuşi, până acum efectele au refuzat să apară. Raportate la Produsul Intern Brut, încasările bugetare au rămas tot în jurul cifrei de 30%.

Teoretic, eradicarea evaziunii ar fi soluţia pentru toate problemele fiscale ale României. O creştere a gradului de colectare la 40%, cât este în majoritatea ţărilor UE, ar însemna încă 10 miliarde euro la buget. Adică România ar putea şi să întreţină „statul obez" la nivelul de acum al cheltuielilor şi să aibă deficit zero. Practic, fiecare ministru de Finanţe a angajat cheltuieli şi şi-a propus creşterea colectării. Cheltuielile au crescut cu fiecare ocazie, dar veniturile, niciodată. Există motive să credem că lucrurile vor sta altfel acum? „Tot ce înseamnă restricţie birocratică nu va avea efect pozitiv, din contră, înseamnă rate mai mari de eroare şi timpi de aşteptare. Trebuie eficientizată activitatea inspectorilor fiscali, altfel legea rămâne literă moartă. În cazul măsurilor dure contra evaziunii directe, în vămi, ele sunt binevenite. Sper să fie şi aplicate", spune Dan Schwartz, consultant fiscal la Scot&Company.

Măsurile altora

Până acum, măsurile care au dat rezultate de amploare în alte ţări au fost cele pozitive, de la amnistii fiscale şi reduceri la plata în avans până la micşorarea numărului abso