Nu e nici despre Boc, nici despre Băsescu, nici despre FMI, nici despre tăieri de salarii. Este despre nişte oameni de ştiinţă americani care au reuşit să copieze viaţa, în mod artificial. Mai exact, au copiat genomul unei bacterii, reconstruindu-l din elemente chimice. Nu aş spune că se joacă de-a Dumnezeu, încă, pentru că, deocamdată, doar au copiat un organism din natură, dar dezbaterile etice au început deja, în mod firesc. Acest prim pas deschide însă uşa către crearea de noi forme de viaţă.

Iată cum califică Julian Savulescu, profesor de etică practică la Oxford, reuşita profesorului Craig Venter: “Venter întredeschide cea mai importantă uşă din istoria umanităţii, reuşind să arunce o privire în profunzimea destinului său. Nu doar copiază viaţa în mod artificial sau o modifică prin inginerie genetică. Merge către rolul de dumnezeu: crearea unei vieţi artificiale care nu ar fi apărut în mod natural.” Fireşte, uşa despre care vorbeşte Savulescu poate fi şi capacul cutiei Pandorei: primul pas către crearea de puternice arme biologice sau către organisme care ar putea infesta şi în cele din urmă distruge ecosistemul planetei.Mai ales că doctorul Venter este o personalitate controversată, care a cerut patente pentru peste 300 de gene, stârnind discuţii despre posibilitatea ca o persoană sau o companie să deţină chiar elementele de bază ale oricărui organism viu.

Dar, la vremea ei, fiecare descoperire sau invenţie revoluţionară a fost privită cu teamă. Iar crearea de organisme artificiale poate avea un rol crucial în medicină.

Nu e nici despre Boc, nici despre Băsescu, nici despre FMI, nici despre tăieri de salarii. Este despre nişte oameni de ştiinţă americani care au reuşit să copieze viaţa, în mod artificial. Mai exact, au copiat genomul unei bacterii, reconstruindu-l din elemente chimice. Nu aş spune că se joacă de-a Dumnezeu, încă, pentru