De cand m-am rebranduit ca Bucatarescu (www.bucatarescu.ro), nu ratez nici o ocazie de a vorbi despre tot ceea ce se leaga de fascinantul domeniu al bucatariei. Lifestyle culinar… si nu numai!
Citind si citand monumentala "Cartea cafelei - Anatomia unei industrii" de Gregory Dicum si Nina Luttinger, intelegi ca a bea o ceasca de cafea nu e doar un tabiet. Profitand de extrema lor versatilitate, cafeaua si derivatele sale reprezinta, azi, importante unelte de socializare, facilitand aventuri de relationare si comunicare in toate domeniile, adesea pe filiere gourmet si nu rareori cu finalitate erotica.
Espresso (in forma sa clasica, adica 8 grame de cafea proaspat macinata supusa, timp de 22 secunde, asediului unui jet de apa fiarta la 88 grade Celsius si o presiune de 9 bari) sau cappuccino (desertul inecat in lapte si frisca, eventual pudrat cu scortisoara ori ciocolata fin razuita, denumirea provenind de la asemanarea bauturii cu robele bicolore, alb-negre, ale calugarilor din ordinul Capuccinilor), desi in continuare cele mai populare modalitati de preparare a cafelei, sunt tot mai frecvent concurate de retetele derivate din modelele clasice. Astfel, unii prefera espresso "con pana" (adica avand un mot de frisca, ceea ce nu demult ar fi fost considerat o blasfemie!), altii "macchiato" (un pic de lapte reprezinta intrusul), "café creme" (numele vine de la spuma consistenta generata de cafeaua proaspat prajita si rasnita) sau "cafe latte" (se adauga, initial, lapte condensat caldut, iar, la final, un pic de lapte rece). Extremistii beau "ristretto" (adica espresso extrastrong, cu numai jumatate din cantitatea obsnuita de apa). In fine, rafinatii nu renunta la "mocca" (sau "mocha"), o bautura oarecum apropiata ciocolatei lichide, gratie pudrei de cacao si bucatelelor de ciocolata incorporate, de regula in espresso -ul preparat dintr-o anume
