Traficul de mărfuri din portul Constanţa ar putea creşte semnificativ dacă societăţile olandezo-române, în parteneriat cu autorităţile olandeze, ar găsi deschidere la Guvernul român. Scăderea de 2,5% a PIB înregistrată în primul trimestru al anului nu va putea fi compensată prin reducerile de salarii şi pensii ce urmează a fi operate. Economia are nevoie de investiţii şi de ajutor din partea statului, dar nu neapărat de un ajutor financiar. Şi nu trebuie reinventată roat

Traficul de mărfuri din portul Constanţa ar putea creşte semnificativ dacă societăţile olandezo-române, în parteneriat cu autorităţile olandeze, ar găsi deschidere la Guvernul român.

Scăderea de 2,5% a PIB înregistrată în primul trimestru al anului nu va putea fi compensată prin reducerile de salarii şi pensii ce urmează a fi operate. Economia are nevoie de investiţii şi de ajutor din partea statului, dar nu neapărat de un ajutor financiar. Şi nu trebuie reinventată roata, este suficient să adoptăm măsurile din statele vest-europene.

Într-o situaţie de acest gen se află portul Constanţa şi tranzitul de mărfuri. Deşi ar trebui să fie cea de-a doua poartă maritimă a Uniunii Europene, portul românesc nu reuşeşte să majoreze volumul de mărfuri destinate ţării noastre sau vecinilor de la vest din cauza condiţiilor fiscale şi a modului de operare. Problema este din ce în ce mai gravă dacă ne uităm la cifre. Traficul total prin port a scăzut anul trecut până la 42 milioane tone, de la 61,8 milioane tone în 2008, conform datelor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Mai multe companii olandeze prezente şi în ţara noastră, alături de Ambasada Olandei, Camera de Comerţ Româno-Olandeză şi altele instituţii reunite în proiectul European Gateways Platform, încearcă să refacă traficul de mărfuri din Constanţa, ceea ce presupune şi a convinge autorităţile autoht