Proiectul legislativ care obligă instituţiile publice să implementeze sisteme de colectare selectivă ar urma să crească piaţa deşeurilor de ambalaje cu cel puţin zece milioane de euro pe an. În primul trimestru al acestui an, la Camera Deputaţilor au fost colectate selectiv şase tone de hârtie-carton, două tone de plastic şi 280 kg de sticlă. Instituţia este parte a circuitului de colectare selectivă de la jumătatea anului trecut, rezultatele primului an fiind încurajatoare

Proiectul legislativ care obligă instituţiile publice să implementeze sisteme de colectare selectivă ar urma să crească piaţa deşeurilor de ambalaje cu cel puţin zece milioane de euro pe an.

În primul trimestru al acestui an, la Camera Deputaţilor au fost colectate selectiv şase tone de hârtie-carton, două tone de plastic şi 280 kg de sticlă. Instituţia este parte a circuitului de colectare selectivă de la jumătatea anului trecut, rezultatele primului an fiind încurajatoare, spun reprezentanţii Eco-Rom Ambalaje, companie care a instalat containerele. Cum circa 1.000 de persoane din instituţie folosesc sistemul, iar prin aplicarea legii, 1,3 milioane de angajaţi din ţară ar urma să colecteze selectiv, înseamnă că s-ar putea strânge circa 750.000 de tone de deşeuri de hârtie-carton şi peste 10.000 de tone de plastic. Valorificate pe piaţa deşeurilor, acestea ar însemna circa 22 de milioane de euro. Cum însă volumul de deşeuri din şcoli şi primării este cu mult mai mic decât cel generat în Camera Deputaţilor, iar locuitorii din teritoriu vor fi mai greu de disciplinat, evaluarea este prea optimistă, fiind mult mai probabil ca numai jumătate din această valoare să fie atinsă.

Fără niciun dubiu, aplicarea legii va dinamiza piaţa colectării selective. „În Bucureşti, de exemplu, colectarea selectivă ar trebui să fie undeva la 15% – 20%. De fapt, dacă ne apropiem de 10%, e bine“, spu