Nu mai ştiu exact când, dar a fost odată o vreme în care reuşeam să-mi fac un bagaj chiar şi în zece minute – şi am avut parte de suficiente plecări intempestive ca să ştiu că pot şi aşa!

De fapt, cu cât plec mai brusc şi pentru o perioadă relativ scurtă, cu atât e mai simplu. Câteva dintre cele preferate, câteva dintre cele utile şi o fiţă, două, că nu ştiu ce chef îmi vine. Pe astea din urmă nu le port aproape niciodată dar le car după mine oricum!

Acum, însă, plec pentru o perioadă ceva mai lungă. Nici accuweather nu mă ajută să-mi dau seama exact cum o să fie vremea, părerile sunt împărţie si, până una-alta, azi sunt 11 grade şi mâine pot fi foarte bine de trei ori mai multe! Şi nici nu ştiu exact ce mă aşteaptă, în termeni de socializare, în afară de activităţile curente pe care le presupune munca mea în această deplasare.

Mai mult, am lucrat până foarte târziu toate aceste zile, la fel şi azi, şi n-am avut vreme de To Take list, varianta aşezată şi organizată în aşa fel încât să am măcar senzaţia că nu uit nimic din ce mi-ar putea trebui.

Am făcut însă greşeala de a scoate de prin dulapuri o mare parte din hainele de vară dosite anul trecut prin noiembrie, ca să-mi aleg, totuşi, şi ceva mai subţire. Ah, toate rochiile nepurtate de atâta vreme sunt aşa tentante, încât îmi vine să le iau pe toate la mine! Şi trei perechi de sandale, botine, saboţi, papuci… şi ăia albi, şi ăia cu buline!

Un amic, văzându-mă atât de indecisă, mi-a sugerat să deschid uşa sifonierului şi să spun, pe un ton ferm, “hainele pentru Sibiu să treacă în troller!”, dar nici asta n-a funcţionat, iar teancurile frumos împăturite care se prezintă la linia de start ar putea îmbrăca cel puţin o echipă de fotbal feminin, cu antrenori, rezerve cu tot! Ceea ce, desigur, e aberant!

La fel de aiurea cum e şi faptul ca 90% din lucrurile împachetate sunt albe şi bej, e