Paradoxul Insulei HarCov: Să te rogi în română fără să ştii boabă româneşte
Camera Deputaţilor a aprobat proiectul Legii educaţiei naţionale cu un articol care permite, pe viitor, ridicarea unui nou zid între etnicii români şi cei maghiari. Una dintre cele mai periculoase prevederi este aceea care spune că Istoria şi Geografia României vor fi predate în limba minorităţilor naţionale la toate nivelurile, de la şcoala primară până la liceu.
Poate unii vor spune că sunt afirmaţii pătimaşe sau gânduri de învrăjbire. Situaţia din ţară, mai precis din judeţele Harghita şi Covasna, unde populaţia de etnie maghiară este majoritară, este una care în mod normal ar trebui să-i pună pe gânduri pe cei care ne reprezintă în Parlament. Pentru că nici o coaliţie şi nici un fotoliu de parlamentar nu ar trebui să pună limba română în balanţă cu orgoliile de partid.
Poate că deputaţii şi senatorii noştri ar trebui să facă o "vizită de lucru" sinceră în teritoriu. Să meargă acolo ca simpli cetăţeni. Să vadă că în Harghita şi Covasna, copiii, români şi maghiari, atunci când se joacă "vorbesc" prin semne, pentru că, elevi fiind, unii învaţă în limba maghiară, în şcoală maghiară, alţii, în limba română, în şcoala românească.
Să meargă în Miercurea Ciuc sau în Sfântu Gheorghe şi să se întrebe dacă sunt în România sau în Ungaria. Pentru că plăcuţele (bilingve) sunt scrise în multe cazuri mai întâi în maghiară, apoi în română. Să vadă fluturând drapelul Ungariei în sala de şedinţă a Primăriei din Sfântu Gheorghe sau pe cel al unui ţinut care nu există (conform Istoriei României), să-l regăsească prin tot oraşul.
Să meargă pe drumuri desfundate, care nu sunt asfaltate pentru că banii daţi de UDMR (după cum spun consilierii locali) nu au ajuns şi pentru satele în care majoritari sunt românii. "Aduceţi şi voi bani de
