Prof. COSTAN MANDRILA - "Semnul rugaciunii adevarate este smerenia. Iar semnul smereniei este apropierea de om, de animale, de plante"
"Omule, coboara-te cu mintea in camara inimii tale si atunci ai ajuns la cer"
- In lumea ortodoxa se vorbeste mult despre rugaciunea inimii, dar putini stiu cu adevarat ce inseamna ea. Mai mult chiar, pare un subiect supus unei blande interdictii. De ce textele filocalice pomenesc doar in treacat despre rugaciunea inimii? De ce calugarii si marii duhovnici evita sa vorbeasca despre aceasta rugaciune?
- Rugaciunea inimii este inabordabila. Ea este o expresie intima si transmisibila de la duhovnic la ucenic. Parintii nostri spirituali evita acest subiect din teama de a nu pierde darul smereniei si de a nu cadea - cum spune marele nostru pustnic Vasile de la Poiana Marului - in trei pacate capitale: umblarea fara rost, pierderea de timp si vorbaria goala. La asta, se adauga numeroase alte primejdii. Nu sunt putine cazuri cand, facuta fara ascultare si multa luare-aminte, rugatorii au cazut in ratacirea mintii. Iata de ce, cand venea vorba despre rugaciunea inimii, parintele Cleopa schimba subiectul, zicand: "Mai bine ti-as spune cat de albastru este albastrul Mediteranei sau cat de pustiu e pustiul". El stia primejdia. In loc sa privesti la Hristos, te uiti la cel care vorbeste despre Hristos. Darul tacerii si al rugaciunii par a izvori unul din altul. Rugaciunea inimii nu e o teorie pe care sa o inveti la scoala, ci un dar al Duhului Sfant, un dar pe care il primesc numai cei vrednici. Este stiut ca multi pustnici au ajuns la rugaciune dupa 20-30 de ani de asteptare neintrerupta, altii necunoscand-o niciodata. Noua ne apartine urcusul. Rasplata e a lui Dumnezeu.
Prof. Costan Mandrila
- De fapt, in ce consta rugaciunea inimii?
- Sfantul Ioan Gura de Aur spunea: "T
