Ne aducem aminte adesea de jocurile din copilărie. Ne minunăm de imaginaţia de care am dat dovadă. Privim adesea la jocurile copiilor din zilele noastre. Ne minunăm de imaginaţia de care micuţii dau dovadă. Uneori, părinţii îi încurajează în jocurile lor de-a dreptul fabuloase. De cele mai multe ori, noi, ca părinţi sau educatori, suntem interesaţi de performanţele instituţionalizate şi nu dăm importanţă dezvoltării imaginaţiei copiilor. Sunt multe exemple de soluţii tehnice de avangardă care au încolţit în mintea oamenilor în perioada copilăriei. Un exemplu este craioveanul Mihail Konteschweller.

Din anii copilăriei

Mihail Konteschweller s-a născut pe 23 mai 1897 la Craiova.

Din păcate, nu dispun de date despre studiile primare şi secundare pe care, probabil, le-a făcut la Craiova. Documentele menţionează că în 1914, adică la 17 ani, a făcut mai multe fotografii deasupra Craiovei. A folosit un zmeu, pe care a fixat un aparat de fotografiat şi pe care îl declanşa de la sol cu ajutorul unei sfori. Se poate spune că a fost prima încercare de comandă de la distanţă sau, altfel spus, de telemecanică, domeniu care l-a pasionat şi în care a fost un pionier recunoscut în ţară şi în străinătate.

Contribuţii în radiofonie

Studiile superioare le-a făcut în Anglia, fiind preocupat de radiofonie.

În timpul Primului Război Mondial, dar mai ales imediat după terminarea lui, interesul pentru radiofonie şi telegrafia fără fir a crescut foarte mult. Craioveanul Nicolae Vasilescu Karpen instalează, la Bucureşti, lângă lacul Herăstrău, în 1915, primul post de radiotelegrafie - cunoscut sub acronimul TFF, telegrafia fără fir - din România cu care a intrat în legătură cu staţii similare din Europa. Avea o putere de 150 kW. De altfel, în 1917, Lucien Lévy inventează superheterodina, adică receptorul radio standard, utilizat, ca sc