La fel ca în cazul marilor stadioane de fotbal, metroul bucureştean ar putea adapta această idee pentru a primi sponsorizări şi pentru a schimba aspectul învechit al staţiilor.

La Moscova, staţiile de metrou sunt adevărate muzee. La Bruxelles, admirând decorul s-ar putea să uiţi că ai venit să aştepţi metroul. T-Centralen Station din Stockholm, construită în rocă, nu a mai fost finisată; designerul a venit cu ideea colorării pereţilor, au fost pictate flori şi a ieşit o adevărată operă de artă.

Staţia Piaţa Romană: combinaţie de marmură, faianţă şi „calciu” - zugrăveală în mare vogă înainte de Revoluţie. Legătura dintre pardoseala decolorată şi placajele de marmură de pe pereţi este făcută de un brâu „sănătos” de tablă, şlefuită de-a lungul timpului de papucii călătorilor.

Directorul Metrorex: „Asocierea cu un brand e o idee bună”

La Piaţa Universităţii, într-o vreme se cunoştea mozaicul. Acum are accente de negru. Au fost montate panouri publicitare, care au intrat în scurtă vreme în acord cu peisajul - murdăria e cea mai vizibilă reclamă.

În staţia de metrou de la Piaţa Unirii, plafonul din tablă a început în unele locuri să se umfle de la rugină. Piaţa Unirii 2 nu are plafon deloc, a rămas doar scheletul metalic. Marmura de pe stâlpii de susţinere are nevoie de „cosmetică”. Mai mult, „meseriaşii” au găurit placajele cu bormaşinile exact pe mijloc, au făcut loc diblurilor care susţin ţevi şi cablurile pentru sonorizare. Care ar fi soluţia pentru ca staţiile noastre de metrou să-şi schimbe aspectul şi să se apropie cât de cât de imaginea celor din afară? Pentru a mai acoperi din bugetele uriaşe pentru construcţie, marile arene fotbalistice din Europa şi-au asociat numele cu branduri celebre şi au obţinut sponsorizări. Sunt exemple multiple şi în alte cazuri.

Aceeaşi ideea ar putea fi aplicată şi