Experţii susţin că românii se află la vârsta de 17 ani, din punct de vedere al înţelegerii mecanismelor financiare. Viitorul României depinde de educaţia financiară a cetăţenilor săi. Aceasta este una dintre concluziile discursului susţinut de Eusebiu Burcaş, trainer financiar al firmei De Klausen.

Prelegerea sa a făcut parte din evenimentul TEDx, desfăşurat ieri, la Cluj. Dacă îţi ţii evidenţa cheltuielilor lunare a familiei, dacă ai obiective financiare, ba chiar un plan financiar personal pe minimum 15 ani şi investeşti cel puţin 1 euro pe piaţa de capital, atunci înseamnă că ai educaţie finaciară. „Din păcate avem educaţia financiară a unui adolescent de 17 ani. Leul trebuie dresat să nu mai sară din buzunar la primul impuls de cumpărare. Trebuie să învăţăm să limităm consumul“, spune consultantul financiar. El a făcut referire şi la creditare, care în România, până acum, doi ani, era aproape „un sport naţional”. Cum se poate ca Clujului, al patrulea oraş din România ca număr de locuritori, să ocupe locul doi la gradul de îndatorare?”, se întreabă Eursebiu Burcaş. Asta în condiţiile în care Clujul stă bine şi la numărul de bănci pe cap de locuitor.

Potrivit unei statistici prezentate de consultantul financiar, în Cluj sunt 5,2 agenţii bancare la 10.000 de locuitori. „Băncile au început să facă educaţie financiară, însă aceasta este una partizană. Oamenii sunt învăţaţi ce este şi cum se foloseşte un card de credit, de exemplu, care este cel mai avantajos credit, din punctul lor de vedere, însă la noi există prea puţină educaţie financiară echilibrată. Lucrurile astea ar trebui învaţate la şcoală”, mai spune Eusebiu Burcaş. „Cred că nu doar clujenii au nevoie de educaţie financiară, ci toată România”, este de părere Kai Jacobsen, expert în mediere, un alt vorbitor de la TEDx.

Capra vecinului

Dacă românii nu au educaţia banului, nici alt