Emisiunea inventată în 1965 de Octavian Paler a fost evadarea românilor către lucrul bine făcut şi către lumi inaccesibile.
„Postul public de televiziune difuzează astăzi, de la ora 17.35, a 2.222-a ediţie a emisiunii „Teleenciclopedia”, care împlineşte 45 de ani. Episodul aniversar nu va fi neapărat unul special, ci unul alcătuit din subiecte care au cucerit publicul atâţia ani: „Paul Klee”, „Cafeaua”, „Mari bătălii” şi „Amfibienii”.
„Zonă liberă de comunism”
„Teleenciclopedia era una din puţinele «zone libere de comunism». Ştiinţa şi natura nu aveau de-a face cu doctrina lui Lenin, deşi realizatoarea povestea că emisiunea avea viză de la partid, însă Ceauşescu nu avea cum să fie prezent la ea, nici măcar ca material didactic sau studiu de caz”, este de părere Iulian Comanescu, analist media.
Tot el precizează că producţia TVR se menţine „cuminte” faţă de posturile de documentare, care nu mai difuzează documentare, ci un fel de reality-show-uri cu multe fiare, puşcoace şi explozii.
„Era o oază de normalitate într-un program TV suprasaturat de împlinirile Epocii de Aur. Prin asta şi-a întărit şi consolidat imaginea de-a lungul timpului. Am fost, vorba unei reclame, «Împreună la bine şi la greu»”, explică şi Petrişor Obae, editor la paginademedia.ro.
Apariţia acestui „dicţionar enciclopedic”, pe micul ecran, s-a datorat lui Octavian Paler, director pe atunci la Televiziunea Română. Genericul sonor pe care îl ştia o ţară întreagă a fost compus de Nicolae Kirculescu, iar printre vocile care au dat viaţă la mii de texte s-au numărat cele ale lui Florian Pittiş, Mariana Zaharescu, Sanda Ţăranu, Lucia Mureşan, Ion Caramitru, Silviu Stănculescu, Irina Petrescu, Ruxandra Sireteanu.
„Aici, «Teleenciclopedia» are un mare avantaj. Vocile calde şi lectura domoale au creat, în timp, o relaţie foart
