Stravechea cetate basarabeana a lui Alexandru cel Bun e astazi baza militara in Transnistria. Ghizii au epoleti si vorbesc cu convingere comunista despre "agresorii romani"
O "trecatoare" milenara
Incet-incet, primavara isi face loc pe pamanturile Moldovei si mugurii stau sa se sparga pe crengile copacilor. Sunt insa, la acest inceput de prier, prea putin atent la imaginile ce se deruleaza, una dupa alta, prin geamul autocarului. In mai putin de o ora, o asteptare de mai bine de cativa ani va lua sfarsit - voi vedea pentru prima data cetatea Tighina. Baza militara, atat in timpul sovietic, cat si dupa, ocupata fiind de Armata a XIV-a rusa, cetatea a fost inchisa publicului timp de peste o jumatate de secol. Primele urme ale unei asezari pe locul unde e astazi orasul Tighina (Bender) dateaza inca din secolele I-II e.n., din perioada geto-dacilor. "Tighina" insemna in limba cumana "trecatoare". Prima atestare documentara a orasului dateaza din 1408, din vremea lui Alexandru cel Bun. Ulterior, Stefan cel Mare construieste o cetate din pamant si lemn - o palanca, pentru a apara trecatoarea de tatari. In 1538, in timpul domniei lui Petru Rares, cetatea este cucerita de sultanul Suleiman I, care construieste aici, in timp record, in decurs de un an, o fortareata din piatra. Otomanii redau orasului numele vechi, Bender, care inseamna "trecatoare intarita". Cetatea rezista in decursul secolelor catorva atacuri si abia in timpul razboaielor ruso-turce, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, e cucerita si recucerita de cateva ori, pana cand e ocupata definitiv de rusi, in 1812. Ulterior, cetatea impartaseste istoria binecunoscuta a intregii Basarabii.
Agresorii romani...
Altadata oras industrial si aglomerat, unul dintre cele patru municipii ale RSS Moldovenesti, Tighina pare in ziua de astazi impartita intre doua lumi: un oras sov
