Creştenii serbează, astăzi, Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt. Cincizecimea, cum mai este cunoscut unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului, este considerată şi începuturile Bisericii creştine. Folclorul românesc leagă această zi de Hora temutelor Iele, de care ne feresc Căluşarii prin dansul lor.

Sfinta Scriptură spune că Duhul Sfânt, parte a Sfintei Treimi, s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, care au primit astfel harul propovăduirii Evangheliei în lume. Noul Testament arată că Pogorârea Duhului Sfânt ar fi avut loc de rusaliile evreieşti, la 50 de zile de la Învierea lui Isus din Nazaret. Până astăzi, Rusaliile se serbează întotdeauna duminica, la 50 de zile de Înviere, de aici venind şi denumirea de Cinzecime a sărbătorii.

Românii sărbătoresc Rusaliile timp de mai multe zile, în funcţie de zone. În Moldova de pildă, Rusaliile durează fix cât Paştele, trei zile, însă în Transilvania Pogorârea Sfântului Duh se serbează şapte zile. Cei din Muntenia, Oltenia şi Banat ţin sărbătoatea opt zile.

Ziua temurelor Iele

În folclorul românesc, sărbătoarea Rusaliilor e cunoscută ca Ielele, Dansele sau Paraidele, făpturi supranaturale, cu puteri magice şi forţă de seducţie. Se spune că de Rusalii, ielele se scaldă goale în izvoare şi dansează, ritualul denumit Hora Ielelor, fiind unul foarte temut.

În replică la Hora Ielelor, tradiţia românească a construit un alt ritual faimos: Dansul Căluşarilor, care vine de la săritul peste foc pentru a scapa de iele. Dansul este considerat un remediu pentru seducţia Ielelor. În judeţul Olt, în a doua zi de Rusalii, căluşarii merg pe la casele bolnavilor din sat tot în scop tămăduitor.

"Udatul femeilor" de Rusalii, pentru sănătate

În cinstea acestei duminici, flăcăii aduc frunze de tei din păduri, care sfinţite devin tămăduitoare şi feresc gospodăriile de grindină sau duhuri rele. D