Radiaţiile ultraviolete, fumatul, dar şi infecţiile pot determina mutaţii genetice. În cazul în care mutaţiile genetice sunt dobândite în timpul vieţii, nu se transmit urmaşilor, dar produc disfuncţii organice, crescând riscurile de boală şi chiar de cancer.
În mod normal, când o celulă a corpului se divide în scopul reînnoirii celulare sau al creşterii, vor rezulta celule identice. Dar, în cazul în care pe parcursul procesului de replicare apar erori, se produc schimbări la nivelul codului genetic, iar celulele noi nu mai sunt identice cu cele vechi. Aceste schimbări sunt numite mutaţii şi, în general, au cauze necunoscute, fiind numite mutaţii spontane.
O parte dintre acestea nu au niciun fel de impact asupra sănătăţii, fiindcă nu afectează funcţionarea genelor în sine. Dar, când o mutaţie schimbă „instrucţiunile" de funcţionare ale genelor, poate întrerupe dezvoltarea normală sau poate fi factorul declanşator al unor boli.
Infecţiile cu virusuri
În perioada gravidităţii, infecţiile cu virusuri pot altera materialul genetic al fătului şi pot produce malformaţii congenitale. De exemplu, infecţia cu virusul rubeolei poate determina retard mental şi handicap motor, tulburări cardiovasculare şi stenoze arteriale, defecte oculare precum cataracta şi modificări anormale ale retinei.
O altă infecţie, cu citomegalovirus, un virus care infectează în jur de 1% din fetuşi, poate determina retard mintal, afecţiuni cardiace şi afecţiuni cutanate la nou-născut. Alte infecţii virale care pot produce malformaţii genetice sunt cele date de varicelă şi de enterovirusuri. Însă şi adulţii pot fi afectaţi la nivel genetic de infecţiile cu virusuri.
„Cancerul uterin, care apare prin infectarea cu papilomavirusul uman, şi declanşarea unor boli sistemice, cum este lupusul eritematos sistemic, sunt efecte ale alterărilor genetice produse de virusuri", exp
