Laura şi Florian nu-şi organizează viaţa pe termen lung, dar asta nu înseamnă că renunţă să viseze. Le place mai degrabă să-şi trăiască viaţa după principiul „cere şi ţi se va da!“ După cele trei luni pe care le vom petrece în România ne vom muta singuri într-o casă. Voi scrie cartea. În rest, vorbim de visuri.
Planurile de viitor nu au fost niciodată punctul meu forte. Mi-a plăcut mereu să trăiesc aşa, momentul. Tocmai de asta nu am bani nici la saltea, nici în bancă, pentru că i-am cheltuit pe toţi trăind clipa. Iar când nu am avut sau când nu am, ei bine, asta e: nu am şi gata. E bună şi fasolea! Iar în Brazilia e chiar mâncare naţională, dacă nu ştiaţi. Fasole cu orez. „Pâinea cea de toate zilele" pentru omul din Bahia. Foarte bun!
Tocmai pentru că nu m-a speriat niciodată viitorul şi nu am simţit nevoia să-l calculez şi să-l aranjez la secundă, tocmai pentru că mi-s dragi surprizele şi ţopăi de încântare la întâlnirea cu neprevăzutul, tocmai pentru că m-am obişnuit să cer şi să am convingerea că mi se va da - aşa funcţionează una din Legile lui Dumnezeu, nu? Cere şi ţi se va da!
Pentru toate astea mi-a fost aşa de uşor să-mi fac bagajele şi să plec la drum, din România până în Brazilia, fără să ştiu mare lucru despre ce o să ne aştepte de partea asta a Planetei. Şi e bine că şi Florian e la fel. Poate nu aşa de încrezător ca mine. El e uşor mai pragmatic, aşa, lui îi place să ştie măcar că avem o cameră rezervată la hotel, când facem escală la Frankfurt, la întoarcerea în România.
Casa din Piracanga în care se va muta familia Câmpean
O casă numai pentru noi
Şi revin la planurile de viitor. Că tot ne întreabă o grămadă de lume ce gânduri avem, la ce şcoală dăm copilul, ce meserie îi recomandăm să-şi aleagă în viaţă, din ce o să trăim la vârsta senectuţii şi cine o să ne mai angajeze dacă ne decidem vreodată să reven
