Puţine sate din judeţ mai păstrează tradiţiile ca „înstruţatul boului" sau udatul fetelor de Rusalii. Pentru orăşeni, această sărbătoare este pretextul pentru o vizită la supermarket şi încă o zi liberă de la serviciu

Obiceurile de Rusalii mai există doar în aminitirile bătrânilor şi în câteva evenimente care menţin încă vii datinile de odinioară. Udatul fetelor care şi-au ornat casele cu flori de tei sau împănatul boului şi sfinţul apelor şi al pământului de Rusalii sunt credinţe respectate încă în sate ca Blăjenii de Sus sau Căianu Mare. Bistriţenii de rând au uitat de mult de astfel de practiie şi au redus semnificaţiile acestei sărbători la perimetrul unei mese îmbelşugate şi a unei zile în plus de odihnă.

„Tineretul se gătea şi ieşea prin tot satul"

Amintirile despre obiceiurile străbune legate de sărbătoarea Rusaliilor le readuc zâmbetul pe buze unor vârstnici din oraş. „De Rusalii, tineretul se gătea şi ieşea prin tot satul. Era foarte frumos să îi vezi în straie populare şi cu flori. Mulţi mergeam în Cristur, că la noi nu se făcea împănatul boului. Apoi, după ce ieşea popa din biserică, lumea se trângea la joc până sera târziu", îşi aminteşte Florica Mircar, o bătrânică de 80 de ani din Şieu Odorhei. O parte din obiceiuri se mai păstrează şi azi în Budacu de Sus. „Duminica, după slujba de la biserică, se sfinţeşte apa şi ţărâna, ca să fie recolta bogată în an. De Rusalii, apoi noi de distrăm tri zile şi ne hodinim. Nime nu lucră pământul că e necaz mare. Nevestele pregătesc turtele şi masa, iar fetele nemăritate îşi pun flori de tei la case şi aşteaptă feciorii. Dacă vin băieţii, apoi fetele le pun de mâncare şi îi cinstesc pe feciorii care le udă", spune Iacob Bălan, un pensionar de 73 de ani din Blăjenii de Sus. Acesta mai spune că în satul lui datinile se păstrează până în ziua de azi. „Se face şi azi la noi, că aşa e obiceiu