Staţi liniştiţi, nu m-am convertit la islam, budism, hinduism şi nici credinţa ateilor nu am îmbrăţişat-o. Din contră, tocmai pentru că am fost şi am rămas creştin nu sărbătoresc Rusaliile. Să vă explic de unde până unde această reticenţă faţă de Rusalii. La 50 de zile după Paşti, poporul român serbează, timp de trei zile sau o săptămână (diferenţieri zonale), Rusaliile. Acestea sunt personaje feminine cvasimalefice a căror existenţă se petrece mai ales în văzduh, vara şi în pădure. Similare Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calităţile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pământ, noaptea, aşezate în cerc, dar, dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeală, cineva calcă pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsă), acesta se îmbolnăveşte foarte grav de o boală numită, în limbaj popular, “luat de Rusalii”. Cam aceasta este explicaţia sărbătorii Rusaliilor. Există aşadar o diferenţă enormă între Rusalii (sărbătoare religioasă păgână izvorâtă din superstiţiile strămoşilor noştri) şi sărbătoarea Cincizecimii (care este o celebrare a coborârii Sfântului Duh peste apostolii adunaţi să se roage pe ascuns în Ierusalim, la 50 de zile de la Înviere). Prefer să o sărbătoresc pe cea de-a doua. Este adevărat că, în multe locuri, sărbătorile creştine au fost suprapuse peste cele păgâne pentru a fi mai uşor asimilate. Cu toate acestea, adoptarea denumirilor şi a semnificaţiilor nu poate duce decât la o diluare a mesajului iniţial şi o încăracare inutilă a memoriei colective cu superstiţii şi basme total nefolositoare pentru creştini. Poate părea un detaliu nesemnificativ pe care mulţi nici nu îl cunosc. Nu ştiu care e poziţia oficială a cultelor creştine referitoare la denumirea de Rusalii, însă mie îmi displace profund acest ghiveci de datini păgâne şi semnificaţie creştină. O sărbătoare cu folos să aveţi! Staţi liniş