Creştinii ortodocşi din întreaga lume sărbătoresc, pe 23 mai, Rusaliile, sărbătoare considerată ca fiind ziua de naştere a Bisericii Creştine. În Moldova şi Transilvania, Rusaliile sunt sărbătorite timp de trei zile, în Muntenia şi Oltenia şapte zile, iar în zona Banatului Rusaliile durează opt zile. În folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Dânsele, Ielele, Oaraiadele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele. Spre deosebire de celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite perioade, mai ales în Săptămâna Rusaliilor. Încă din timpuri vechi, dansul lor, denumit „Hora Ielelor” era foarte temut. Ielele nu fac rău celor care le evită, însă, îi pedepsesc pe cei care le provoacă sau le urmăresc dansul, luându-le minţile. Printre obiceiurile de Rusalii, se numără şi „udatul nevestei” (judeţul Mureş), tradiţia spunând că numai femeile care vor fi udate vor fi mai sănătoase şi mai frumoase. În multe dintre zonele rurale (unde tradiţiile sunt păstrate şi în ziua de azi), de Rusalii, oamenii duc la biserică, pentru a fi sfinţite, crengi de nuc, care simbolizează limbile de foc ale Duhului Sfânt care s-au pogorât peste aspostoli.O altă tradiţie de Rusalii este şi jocul căluşarilor. Dansul căluşarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru cei care au privit „Dansul Ielelor” şi li s-au luat minţile. „Ceea ce vedem noi pe scenă nu are nimic de-a face cu acest obicei ancestral”, avertizează conservatorul prof. Crina Popescu de la Centrului Judeţean pentru Conservarea Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Constanţa (CJCPCT). Puţini ştiu că, în Dobrogea, în satul Zorile din Adamclisi, a existat o ceată de căluşari, în forma ei autentică. Vestea existenţei sale s-a răspândit, astfel că, pe 1 martie 1967, căluşarii, sub îndrumarea maestrului Ion Cristian, au evoluat într-o emisiune a Televiziunii Române. „Cei care făceau parte din ceată erau o