Veniturile s-au înjumătăţit, se pun taxe la muzee, iar controalele fiscale s-au înteţit. Constantin Manoli, meşterul confecţioner de furci tradiţionale a fentat vremurile fâcând din artă un spectacol

Ene Vasile (67 ani), unul dintre talentaţi meşteri populari din Râmnicu Vâlcea spune că au început vremuri grele pentru cei care care fac parte din această breaslă. „Vânzările în târguri merg tot mai slab, iar oamenii sunt tot mai chibzuiţi cu banii. Azi am ajuns la aproape jumătate din cât încasam anul trecut. Mai mult decât atât, organele fiscale şi-au înteţit controalele", spune omul care face o adevărată filosofie a lemnului prin lingurile, solniţele, crucifixele ieşite din mâinile sale. Constantin Manoli, un alt meşter popular foarte talentat, printre puţini din România care modelează furci de tors, ne spune: „Este adevărat că majoritatea colegilor mei o duc foarte greu. La unele muzee unde aveam intrare liberă, acum s-au pus taxe. De exemplu, la Muzeul Satului din Bucureşti se plăteşte o taxă între 20 şi 50 de lei intrarea", spune meşterul.

„Privitul nu costă bani"

Constantin Manoli, omul care dă viaţă la 12 modele de furci, la 15 modele de linguri, care „modelează" minitroiţe, crucifixe, a găsit o modalitate să învingă criza. „Pentru mine arta este un spectacol, nu o formă de comerţ. Obiectele mele au o funcţie estetică şi o încărcătură simbolică. Este îndeajuns să-i spui omul care vine în faţa standului tău ceva de genul «Privitul să ştiţi că nu costă bani!» şi devine mai relaxat şi cu siguranţă va zăbovi mai mult în faţa". Cei mai mulţi clienţi ai obiectelor lui Constantin Manoli sunt oamenii de afaceri, colecţionarii sau cei care croşetează cu valorile artei româneşti, care potrivit meşterului este o artă „universală". „Suntem ultima generaţie de meşteri populari. Din păcate o generaţie în vârstă şi suntem din ce în ce mai puţini",