Ministrii de finante ai tarilor membre ale UE s-au angajat sa inaspreasca sanctiunile impuse tarilor cu un nivel ridicat al deficitului bugetar si au exclus instituirea unui mecanism pentru salvarea tarilor aflate in situatia de a intra in incapacitate de plata, spunand ca niciunei tari membre a zonei euro nu i se va permite sa nu-si onoreze datoriile, scrie Bloomberg.
Dupa angajarea unei sume de pana la 860 de miliarde de euro (un mecanism paneuropean de stabilizare de 750 mld. euro si ajutorul dat Greciei de 110 mld. euro) pentru stoparea unei crize europene a datoriilor suverane, ministrii s-au angajat sa intareasca sistemul de penalitati impuse tarilor cu deficite ridicate.
Sanctiuni atat financiare, cat si nonfinanciare sunt luate in considerare pentru tarile care incalca in mod repetat limita de deficit bugetar de 3% din PIB, a declarat Herman Van Rompuy, presedintele UE.
Conform Pactului de Stabilitate si Crestere, tarilor cu deficite ce depasesc limita de 3% din PIB li se impun amenzi de pana la 0,5% din PIB daca nu-si pun bugetul in ordine. Nicio tara nu a fost amendata in cei 11 ani de la introducerea monedei euro. Germania si Franta s-au aliat in 2005 pentru a dilua regulile dupa ce au depasit limitele trei ani la rand.
Grecia, care a declansat criza acumuland un deficit de 13,6% din PIB anul trecut, a anuntat ca va face parte dintr-un front care se opune propunerilor initiate de Germania de a retrage tarilor cu deficite ridicate dreptul de a vota cu privire la unele decizii UE. Pe langa drepturile de vot, tarile ce incalca regulile ar putea pierde si fonduri ale UE.
Obiectivul priveste inaintarea unor propuneri legislative pana in luna octombrie, oficialii UE nestabilind nici un fel de termen limita cu privire la punerea schimbarilor de politica in practica. Unele propuneri ar putea necesita o revizuire a tratatelor UE.