"Nu cer decât un singur lucru: să fiu lăsat să lucrez". E ceea ce spunea cu năduf Dominique Strauss-Kahn, la finalul interviului luat miercuri, la Washington, şi difuzat joi de canalul public de televiziune France 2, care a produs în Româ-nia atâta agitaţie. Sunt unul dintre cei ce au văzut interviul în direct la France 2. Însă, oricine este într-adevăr interesat de întreg interviul şi de contextul în care au fost spuse cele câteva fraze despre România ce au pus mass media de la noi pe jar, îl pot vedea pe site-ul televiziunii franceze care l-a difuzat. Căci, scoase din context, declaraţiile lui Strauss-Kahn pot fi interpretate în diferite feluri, cu rea, sau cu bună intenţie. În orice caz, declaraţiile lui Dominique Strauss-Kahn nu erau, aşa cum au conchis unii pe la noi, adresate doar francezilor şi nici nu a fost vorba de lansarea sa în cursa pentru prezidenţialele franceze din 2012, chiar dacă actualul director executiv al FMI are - a dovedit-o în interviu - calităţi de real prezidenţiabil. Mesajul său era unul mult mai general şi privea contextul european şi mondial influenţat de crizele succesive declanşate de criza financiară, zisă şi a "sub-primelor", şi care continuă cu cele politice de astăzi.

Insistând asupra "misiunii pe care o are de îndeplinit" în fruntea FMI, Strauss-Kahn sublinia, pentru a fi mai bine înţeles, că este pasionat de ceea ce face acum ("ceea ce fac mă pasionează şi încerc să o fac în cea mai bună manieră posibilă"). În această grilă ar fi trebuit înţelese şi cele câteva propoziţii despre România. Ele veneau după ce Arlette Chabot, directorul editorial al canalului, care realizează emisiunea A vous de juger (Dumneavoastră veţi hotărî!), adusese în discuţie, şi prin intermediul a două scurte interviuri anti-FMI cu două personalităţi greceşti - Vasilis Vasilikos, autorul celebrului roman Z, şi Gerorgios Delastik, editorialist al cotid