Ce l-o fi facut pe Cristi Chivu sa fluture tricolorul dupa castigarea finalei Ligii Campionilor cu Inter Milano? Ce l-o fi impins pe Mircea Lucescu sa faca turul stadionului tot cu tricolorul desfasurat dupa ca a castigat cupa UEFA cu Sahtior?
Probabil acelasi sentiment datorita caruia, schimband desigur registrul, regele Carol I nu a impus intrarea Romanei in razboi alaturi de patria sa mama, Germania, platind acest sacrificiu cu o moarte subita.
Este vorba despre patriotism, manifestat in cele mai diverse forme, in registre mai usoare sau dimpotriva, in cele mai grave, in momente de maxima fericire sau, dimpotriva, in momente de mare cumpana.
Este vorba despre patriotismul care se exprima foarte putin cu vorbe, lipsit de poza si emfaza, dar cu atat mai valoros. Patriotismul care te indeamna sa-ti imparti cu tara cele mai mari bucurii sau sa-i dedici cele mai mari sacrificii. Si el sare cu atat mai mult in ochi, cu cat a devenit extrem de rar.
Ma indoiesc sincer ca Romania este in acest moment cu adevarat iubita, de la nivelul clasei politice, cu varfurile ei, pana la cel al romanului de rand.
Politicienii nu stiu cum s-o mai stoarca de resurse in interesul lor, cum s-o mai siluiasca pentru a-si atinge scopurile. Sigur ca toti sunt, cat e ziua de lunga, cu interesul national si cu grija pentru conationali in gura.
Cum dispar insa microfoanele si se sting reflectoarele, intr-o unitate transpartinica demna de o cauza mai buna, nu fac decat sa calce in picioare si interesul national si soarta conationalilor.
Eu nu stiu vreun politician contemporan despre care sa pot spune, cu mana pe suflet, ca este un patriot autentic. Asta neinsemnand ca ar fi vreun om fara de greseala, ci ca a avut dreptate sau a gresit cu totala buna credinta, convins fiind ca face ce e mai bine petru tara lui. @N_P
