Dezvoltarea Bucureştiului, dar şi a altor oraşe mari din România, s-a realizat haotic după 1990 deoarece s-a permis orice, iar interesul mărunt a primat în faţa celui general. Astfel, interesul speculanţilor şi al unor dezvoltatori mărunţi, precum şi o legislaţie defectuoasă au făcut ca, în prezent, Capitala să pară organizată după un plan realizat superficial, a declarat Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, în cadrul Forum Invest.

Strategii greşite

„Până acum s-a greşit mult şi nu s-a ţinut cont de faptul că dezvoltarea pe zone mici de interes nu este în folosul economiei şi comunităţii, iar ceea ce ne-a lipsit a fost privirea de ansamblu", a precizat Pătraşcu în acelaşi context.

Mai mult, nici parteneriatul public-privat nu funcţionează în parametrii eficienţi, iar acest lucru afectează ritmul şi volumul de accesare a fondurilor europene. Pe de altă parte, este ignorată zona de pregătire şi informare, a cărei funcţionalitate corectă ar reprezenta baza accesului la finanţare. Iar problemele prezentate mai sus pot fi întâlnite în mai toate oraşele ţării. Soluţia pentru depăşirea situaţiei actuale ar putea fi reprezentată de formarea unei coaliţii a finanţiştilor, planificatorilor şi arhitecţilor în vederea modificării legislaţiei urbanistice valabile în prezent, cu scopul exercitării unui control mai strict asupra a ceea ce, cum, când şi unde se lucrează.

Modelele occidentului

„Bucureştiul ar trebui tratat separat în textul de lege, pentru simplul motiv că utilitatea şi destinaţia sa sunt diferite faţă de cazul altor oraşe ale ţării", este de părere Liviu Simion, arhitectul-şef al sectorului 2 al Capitalei. Una dintre situaţiile dificile apărute din cauza legislaţiei defectuoase actuale este cea legată de zonele declarate de utilitate publică, a căror expropriere „reprezintă o adevărată aventură".

În acelaşi timp, B