Pe o ploaie mocănească, aşa cum nu de puţine ori li se întâmplă în exerciţiul funcţiunii, 30 de poştaşi olteni şi-au măsurat rezistenţa în marşul anual, organizat de data aceasta la Călimăneşti, în Vâlcea.

Sâmbătă, 22 mai, puţin trecut de 11.00. Zeci de persoane se agită la intrarea în parcul de lângă Schitul Ostrov, din Călimăneşti. Cei mai mulţi - uşor de identificat după vestele albe, inscripţionate Gazeta de Sud - sunt concurenţii. Poştaşi care şi-au dedicat ani din viaţă aducând comori nepreţuite, scrisori, ilustrate, pensii, ziare. Ceilalţi sunt fie organizatori, fie susţinători. Şi unii, şi alţii frământă nerăbdători stropii de ploaie cu praful de pe jos: dintr-o clipă-ntr-alta se va da startul Marşului Poştaşilor. Concurs anual, organizat mai întâi pe judeţ, apoi pe regiune, pe ţară şi, în cele din urmă, pe toată zona balcanică, unde, dacă avem noroc, ne calificăm şi noi. Astăzi, însă, sâmbătă, cum ziceam, suntem la Călimăneşti, în judeţul Vâlcea. Aici are loc etapa regională a Marşului Poştaşilor - regiunea Oltenia.

Iute de picior, sărac de buzunar

Emoţiile sunt mari. 30 de factori poştali aşteaptă cu sufletul la gură startul. Aşa cum e firesc pentru orice manifestare cu ştaif, e musai să aibă loc şi o deschidere oficială. Ia cuvântul întâi directorul de la Direcţia de Poştă Vâlcea, Gheorghe Radu, apoi Matei Brătianu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii din România. Câteva minute, concurenţii uită de ce au venit. Se gândesc la drepturile pe care şi le vor pierde dacă nu se vor alătura mişcărilor sindicale de pe 31 mai, îşi calculează următoarea ciopârţire a salariilor, şi aşa firave ca vai de ele, numără în minte câte guri au de hrănit, câţi kilometri parcurg zilnic şi cât de însemnat este fiecare post din branşa lor, dar a cărui importanţă s-a uitat undeva, pe drumul dintre FMI şi guvern. Câtev