Povestea singurului atentat terorist cu bombă şi victime din istoria României pare să fi început în Siria în 1982. Ţara din Orientul Mijlociu era condusă de un regim naţionalist, socialist şi laic, aparţinând orientării Baath-iste, familie politică din care făcea parte, de exemplu, şi Saddam Hussein. Şeful suprem, preşedintele Hafez-Al-Assad, conducea cu mână de fier şi cocheta în plan extern cu URSS. Siria trecea printr-o criză economică şi populaţia era nemulţumită.

În oraşul Hama din regiunea Homs apăruseră mişcări insurgente care luaseră controlul teritorial. Assad nu a ezitat. Şi-a trimis trupele de elită, comandate de un frate al său mai tânăr, generalul Rifaat-Al-Assad, să înăbuşe revolta. Dur, Rifaat a pus tunurile pe localitatea rebelă, a periat-o cu tancurile şi după un asalt de infanterie a executat pe toţi cei bănuiţi că s-ar împotrivi regimului Baath-ist. Se estimează că în urma operaţiunii ar fi fost 20.000 de victime.

Represiunea a deschis calea "Fraţilor Musulmani", organizaţie integristă internaţională islamică, originară din Egipt, deja prezentă în zonă. A contat faptul că, în zona Homs, majoritatea locuitorilor aparţinea ritului musulman sunnit, iar membrii clanului Al-Assad erau alawiţi, o ramură moderată a islamului. "Fraţii Musulmani" şi-au propus să-i atace, în contrapartidă, pe toţi baath-iştii importanţi, aflaţi într-o situaţie de vulnerabilitate, oriunde s-ar afla pe glob.

Nicolae Ceauşescu avea, printre altele, mania să se creadă un fel de mare negociator în conflictul din Orientul Mijlociu. Era foarte bun "pretin" cu Hafez-Al-Assad, cu care se întâlnise de mai multe ori. Unele surse pretind că şi Rifaat, cel cu represiunea de la Hama, vizita în mod frecvent România, să se relaxeze între asasinate, unde petrecea cu femei şi juca table şi poker pe bani cu oameni de afaceri interesaţi de Siria. Bucureştiul co