Ca să fim drepţi, guvernul a făcut totuşi ceva: a anunţat că îşi va asuma răspunderea în parlament pentru măsurile de austeritate propuse, oferind astfel opoziţiei ocazia de a depune o moţiune de cenzură. Oportunitatea a dezbinat însă opoziţia, căci PNL a înţeles să se delimiteze tranşant de PSD, mai ales în privinţa impozitului progresiv, şi să apere cauza cotei unice.
Vicepreşedintele PNL Romeo Stavarache i-a calificat chiar pe foştii aliaţi drept socialişti, care vor să împartă ceea ce n-au, iar liderul partidului, Crin Antonescu, a declarat la şedinţa CES din 17 mai că nu creşterea fiscalităţii e soluţia şi că o reducere a cheltuielilor nu trebuie să se bazeze pe reducerea salariilor, ci pe reducerea cu 50% a cheltuielilor cu achiziţiile şi cu 20% a celor de capital. Soluţiile domnului Antonescu nu i-au plăcut însă ministrului de Finanţe Sebastian Vlădescu, prezent şi el luni la CES, unde a pledat pentru aprobarea măsurilor dure preconizate de guvern.
Interesant şi îngrijorător totodată a fost faptul că domnul Vlădescu a apărat menţinerea cheltuielilor guvernamentale la nivelul actual, pe motiv că ideea de a merge cu toate ajustările către cheltuieli materiale şi de capital este o mare eroare şi ar determina un cerc vicios al recesiunii. Cu alte cuvinte, este mai normal să-i aducem pe medici, profesori şi pensionari la sapă de lemn decât să reducem din achiziţiile de telefoane mobile, calculatoare, maşini şi alte bunuri ale ministerelor şi ale parlamentarilor. Că majoritatea economiştilor, inclusiv cei de dreapta, gândeşte altfel nu pare să-l preocupe pe domnul Vlădescu în tot cazul nu atât cât îl preocupă contrabanda cu usturoi chinezesc, în care a identificat marele pericol la adresa economiei naţionale. Ca să mai dreagă busuiocul, premierul Emil Boc a anunţat că, dacă nu se reduc substanţial pensiile şi salariile, din decembrie ele r
