Cât o fi junghiul de al dracului, cât o fi sângerarea de bau-bau, cât o fi inflamaţia de aducere a coşmarului, medicii zic că e bine să ţii seama de semnale de alarmă ca să te urci în tramvai şi să te duci la doctor. Cele mai păcătoase sunt bolile care nu îşi anunţă prezenţa. Boli viclene, care te macină pe tăcute, iar când au scos colţii faza e avansată şi ele sunt greu de învins. Din categoria bolilor nenorocite, care te lucrează diabolic, fără să te doară, fără să-ţi curgă sânge, sunt temutele maladii: hipertensiunea, diabetul, cancerul etc.

CREŞTEREA TENSIUNII

Din încrengătura acestor boli viclene negălăgioase, dar pustiitoare face parte şi glaucomul: cea mai întâlnită formă de glaucom nu-şi manifestă prezenţa, dar te lasă fără vedere. Retina este un fel de placa fotografică a unui aparat de luat

vederi, care este până la urmă ochiul. Pe suprafaţa retinei există o mulţime de celule vizuale. Fiecare celulă vizuală este prevăzută cu un firişor de nerv care iese din celulă, se uneşte cu alte firişoare nervoase şi alcătuiesc nervul optic. O comparaţie se poate face. Acest ansamblu superb seamănă cu un cablu cu multe liţe. Cablul mare este nervul optic, iar sârmuliţele sunt firişoarele de nerv.

PRIMITIV

Glaucomul, prin presiunea mărită în ochi, întrerupe aceste firişoare nervoase, le distruge şi nu mai este transportată informaţia la creier pentru a se crea imaginea. Apar nişte scotoame, pete negre, care se tot lăţesc până la nevedere. În afară de presiunea mare în ochi, care strangulează firişoarele nervoase ce ies din celulele vizuale, mai lucrează în rău şi unele procese chimice. La glaucom se însumează şi unii factori vasculari, adică nu mai e bine hrănit cu sânge şi substanţe nutritive nervul optic. Este foarte importantă descoperirea glaucomului în stadii de început, pentru a se putea interveni. Tocmai de acee