Decizia Curţii de Apel Bucureşti, prin care se stabilea că Mona Muscă a făcut poliţie politică, arată că, în perioada 31 martie 1977-20 octombrie 1978, aceasta a dat 15 note informative scrise, fiind recrutată de Securitate "pe bază de sentimente patriotice", acceptând fără rezerve colaborarea.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a stabilit, printr-o decizie irevocabilă din 6 martie 2007, că Mona Muscă a adus atingere unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului prin notele informative date Securităţii în timpul regimului comunist. în 17 mai anul curent, Parchetul a închis dosarul Monei Muscă, scoţând-o de sub urmărire penală pentru fals în declaraţii în legătură cu colaborarea cu Securitatea, însă decizia CAB rămâne valabilă, arată Mediafax.
Mona Muscă, ce candida la acel moment pentru un nou mandat de deputat în 2000, a consemnat într-o declaraţie pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în sensul de poliţie politică, însă CNSAS a stabilit contrariul, iar Curtea de Apel Bucureşti a confirmat verdictul Colegiului printr-o decizie irevocabilă, publicată în Monitorul Oficial 261 din 2007.
Astfel, Curtea, în baza materialului probator avut la dispoziţie până la data de 19 septembrie 2006, a stabilit că Monica Octavia Muscă, născută în oraşul Turda, judeţul Cluj, a fost colaborator al poliţiei politice comuniste.
