De trei saptamani suntem pregatiti pas cu pas, pentru verdictul anuntat de premierul Boc, in fapt decis de presedintele Basescu. De trei saptamani ne anesteziem vorbind intre noi despre masurile de austeriate. Vorbim despre taiarea pensiilor, a salariilor, a subventiilor si alocatiilor acasa, la serviciu (cei care-l mai au), cu rudele si prietenii.
Ne anesteziem ascultand non-stop o unica emisiune de televiziune unde se dezbate aceeasi problema (cu puncte de vedere diferite). Ne-am mai descarcat o parte din emotii, din furie si din nemultumire, la miting, ca sa avem un ritm cardiac corespunzator, azi, la interventia chirurgicala.
"Doctorul" Basescu a facut operatia si a scos cancerul din noi. Ca dupa orice operatie, urmatoarele zile sunt critice. Dar pentru ca aceasta a fost exceptional de grea, perioada critica se intinde pe mai multe zile, cel putin pana cand medicii din Parlament (care pentru ca asculta toate sfaturile "doctorului" Basescu sunt sanatosi, veseli si fericiti), vor analiza cazul si vor evalua pacientul.
Daca este sa luam in calcul situatiile anterioare, cand a intervenit "doctorul", este foarte posibil ca operatia sa fie declarata un succes, dar sa se constate moartea pacientului. Multi vor spune: "A murit, dar macar a scapat de cancer!".
Cauzele posibile ale decesului: lipsa de speranta, lipsa de perspectiva, lipsa de respect, minciuna, hotia si ipocrizia personalului medical. La autopsie s-ar putea constata ca una din cauzele decesului a fost resemnarea.
"Doctorul" ar trebui trimis in fata consiliului de disciplina. Nu este prima data cand ajunge acolo, si nu ar fi prima data cand i-ar fi suspendat dreptul de a profesa.
A doua oara, cu certitudine, pacientii nu l-ar mai recunoaste ca medic, fie si doar pentru faptul ca nu stie ca uneori cancerul nu se scoate, ci trebuie tratat
