De teama de a nu ajunge în situaţia Greciei, mai multe state europene au început să adopte planuri de reducere a chelutielilor. Astfel, Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania sunt pe cale să ia măsuri pe care economiştii nu le văd cu ochi buni. Obiectivul acestor măsuri este reducerea cheltuielilor publice pentru a regla deficitul şi datoria. Este vorba despre majorări de taxe, reduceri de salarii, creşterea vârstei de pensionare, majorarea impozitelor directe ş

De teama de a nu ajunge în situaţia Greciei, mai multe state europene au început să adopte planuri de reducere a chelutielilor. Astfel, Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania sunt pe cale să ia măsuri pe care economiştii nu le văd cu ochi buni.

Obiectivul acestor măsuri este reducerea cheltuielilor publice pentru a regla deficitul şi datoria. Este vorba despre majorări de taxe, reduceri de salarii, creşterea vârstei de pensionare, majorarea impozitelor directe şi indirecte sau tăierea alocaţiilor sociale.

Până şi Fondul Monetar Internaţional, adeptul unor măsuri bugetare riguroase, a arătat că Grecia a fost forţată să ia aceste măsuri extreme, însă nu este cazul pentru alte state.

Olivier Blanchard, economistul şef al FMI, a arătat că celelalte ţări din Uniunea Europeană nu trebuie să facă exces de zel în ceea ce priveşte măsurile de austeritate.

Austeritatea aduce dezastrul, spune şi Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, care adaugă faptul că de la Marea Depresie din anii '30 ar fi trebuit să învăţăm ce să nu facem.

"Europa are nevoie de solidaritate, nu de austeritatea care va aduce şomajul", a concluzionat Stiglitz.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, care consideră că Europa are nevoie, în primul rând, de un model de creştere durabilă în faţa crizei economice cu care este confrunta