Mai multe ţări au adoptat măsuri economice draconice de reducere a cheltuielilor, dar mai mulţi economişti avertizează că ele pot pune în pericol timida relansare a economiei care se profilează în Europa, relatează ediţia electronică a cotidianului elveţian Le Temps.
Grecia, Portugalia, Spania, Franţa şi chiar Marea Britanie, iar mai recent Germania şi Italia au adoptat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice. Obiectivul: echilibrarea finanţelor publice grevate de datorii şi deficite.
Reducerile de salarii şi îngheţarea angajărilor în sectorul public, creşterea vârstei de pensionare, majorarea TVA-ului, scăderea ajutoarelor sociale, creşterea impozitelor directe şi indirecte au ca scop limitarea cheltuielilor, dar şi mărirea veniturilor la buget.
În timp ce statele apără această "cură de slăbire" considerată ca o etapă obligatorie, mai mulţi economişti pun în gardă asupra riscului de frânare, chiar stopare a creşterii care se profilează în Europa.
FMI nu susţine "excesul de zel" al guvernelor
Chiar Fondul Monetar Internaţional (FMI), care în mod tradiţional este adeptul rigorii bugetare, le dă dreptate economiştilor respectivi. Economistul şef al FMI, Olivier Blanchard, a admis că Grecia nu are altă opţiune, ea trebuie să adopte măsuri radicale. Dar, a adăugat el, "celelalte ţări europene nu trebuie să facă exces de zel în ceea ce priveşte măsurile de austeritate".
În opinia sa, acestea pot să facă o ajustare mai progresivă şi să limiteze efectul negativ al consolidării bugetare pe termen scurt. Totodată, Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI, a declarat săptămâna trecută că "nu este absolut necesar ca în 2012 sau 2013, deficitul să fie de 3 la sută din PIB, aşa cum cere Bruxellesul".
"Austeritatea duce la dezastru, a avertizat Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie. Ştim, de la Marea Depresi
